In urma cu douazeci si unu de ani, la initiativa unui gorjean al carui nume nu mai are demult nevoie de prezentare, artistul
Teodor Dadalau, la Tg. Jiu lua nastere prima editie a unui Salon National de Fotografie, transformat mai apoi in festival de film documentar. De-a lungul anilor, insasi Academia Romana de Arta a fost co-organizator al evenimentului ce devenea in timp traditie pentru Gorj.
Realizand pentru prima data o punte culturala de la arta antichitatii la cea moderna, editia din anul 1994 pastreaza si astazi recordul de participare.
"Columna neamului romanesc intre Apolodor din Damasc si Constantin Brancusi" - titulatura sub care s-a desfasurat atunci festivalul - a marcat cu siguranta mai mult decat sugestiv trainicia artei in timp, dovedindu-se o impresionanta celebrare a puterii cu care opera de arta invinge neconidtionat zadarnicia veacurilor. Poate tocmai ideea de a fi parte din sarbatoare vesniciei faurita de muritori a strans laolalta pe atunci peste o suta de oameni de cultura, intre care sase academicieni. Din pozitia privilegiata de care au dispus in tinutul strabatut de Jiu, timp de noua zile, protagonistii manifestarii au stabilit cu certitudine ca, spre deosebire de stiinte, arta dispune de o acceptie in plus: intr-o nesfarsita imbinare de lumi posibile, cei care au indrazneala sa le exprime, artistii, sunt exact cei care dau cea mai importanta lectie umanitatii - sfidand timpul, operele de arta confera nu numai dimensiunea istoriei care le insotesc, ci propria identitate a celui care le-a creat si a vremurilor sale.
"Pentru noi - spunea atunci artistul gratie caruia Gorjul a avut acest festival - desi cu greu promovat la el acasa, cel mai elocvent exemplu este Brancusi: suficient de puternic pentru a transmite lumii crezul si trasaturile neamului sau prin ceea ce face, sculptorul gorjean a incercat sa o cucereasac. Din nefericire, a trebuit sa-l valideze intai Parisul pentru ca valoarea inestimabila a artei sale sa fi asimilata si in tara lui. Acesta a fost si unul din motivele pentru care am gandit evenimentul cultural: si in zilele noastre, din pacate, de Brancusi se vorbeste mai mult in strainatate decat acasa, la el!"
Salonul de Fotografie si Festivalul de Film au continuat acasa la Brancusi inca zece ani. In ultimele patru editii festivalul a capatat un alt aspect, acela de tabara de creatie. De aici si denumirea: GorjFest - Tabara Internationala de Arte Vizuale. Urmand traditia, actiunile primilor doi ani ca tabara au vizat fotografia si filmul, iar in 2008 li s-a adaugat sculptura mica.
Prima editie de tabara, cea din 2006, a fost dedicata implinirii a sase secole de la atestarea documentara a Tg. Jiului, iar cele doua sectiuni - fotografia artistica si filmul documentar si-au plasat tematica in istoria culturala a orasului, antropologie si folclor. Expozitia realizata la finalul taberei a lasat bazei de date a institutiilor de cultura imagini ale cotidianului in orasul lui Brancusi, dar si imagini de epoca medievala, avandu-i drept personaje pe oamenii prezentului, dat fiind ca gorjenii au sarbatorit incercand sa recreeze targul de altadata.
In toamna urmatoare, traseul GorjFest a cuprins localitati din toate colutirle judetului, cu moduri de viata si traditii diferite tocmai pentru promovarea in lume a unei imagini complete a Gorjului, lucrarile-document fiind expuse in Targu Jiu la sfarsitul primaverii 2008.
Cea de-a
XIX-a editie a Taberei, prima care includea sectiunea de sculptura, a fost onorata pentru prima data cu participarea mai multor artisti sculptori si fotografi din Franta, toti cu impresionante carti de vizita. Realizate in travertin in doar cateva zile, lucrarile de sculptura s-au impus rapid, captand atentia publicului multa vreme dupa expunere. Curatorul acestei editii a fost artistul fotograf Louis Guermond, pe care Romania l-a sedus nu doar oferindu-i un reper pretios de valori, ci si partenerul de viata. Stabilit la Sibiu, artistul francez are o contributie importanta in promovarea tinutului brancusian in tara sa de origine si inca mai spera in implinirea propunerii pe care a facut-o autoritatilor gorjene, aceea de a face din Brancusi un "brand" pentru Romania si Gorj.
Mai presus de toate, GorjFest 2008 a insemnat primul contact direct al artistilor starini cu modul de viata traditional si cu oamenii de la sat chiar la ei acasa. Impresionati atat de calitatile dar si de imperfectiunile fara de care satul n-ar mai fi la fel, la intoarcerea acasa artistii s-au dovedit veritabili ambasadori pentru imaginea internationala a Gorjului.
Cea de-a XX-a editie a GorjFest, din 2009, a cuprins cinci sectiuni: sculptura mica, pictura, grafica, fotografie artistica si film documentar. GorjFest 2009 a reprodus in mare parte traseul taberei din anul precedent, evident la o scara internationala mult mai larga si mai pretentioasa. Organizatorul evenimentului, T. Dadalau, a tinut sa acopere toate zonele judetului cu echipe de pictori, sculptori, graficieni, cineasti, in ideea de a salva in fotografie, pe hartie, panza sau in memoria peliculei tot ceea ce face diferenta care a promovat in lume gorjenii si Gorjul. Cea mai simpla, dar cuprinzatoare constatare despre ceea ce a insemnat editia din 2008 apartie scriitorului
Ion Cepoi, directorul Centrului Judetean pentru Promovarea si Conservarea Culturii - Gorj:
"Conceputa ca un omagiu perpetuu adus lui Brancusi, editia 2009 a Taberei s-a dorit a fi deopotriva si un omagiu adus Gorjului, a carui fiinta, parte integranta a istoriei si culturii romanesti de ieri si de astazi, merita cunoscuta si apreciata oriunde in lume."
Atelierele, care aud at la final "cea mai mare expozitie de arta moderna pe care a cunoscut-o Tg. Jiul", au alternat intre Tismana, Pestisani, Curtisoara, Turceni, Matasari, Tg. Carbunesti si Tg. Jiu. Tabara s-a instalat apoi la Sacelu si de acolo artistii au cutreierat amfiteatrul natural izolat al Crasnei, comunitatea bailenilor de pe raul Galben neintrecuta in prepararea "tocanului", pe cea a negomirenilor - cunoscuta deja din toamna anterioara datorita "curcanilor cu cate patru copane fiecare" si alte trasee tainice ale Subcarpatilor Olteniei.
Ospitalitatea spontana a gazdelor nu i-a ocolit pe participanti nici in acest an! De neuitat si demonstrative pentru satul romanesc au fost bucatele traditionale, gatite dupa ertete transmise mostenire din generatie in generatie, in cuptoare si oale din lut in care ingredientul secret e doar o picatura de suflet. Pentru al doilea an consecutiv, entuziastul organizator a poposit cu toti cei patruzeci de artisti la casa unui gospodar dintr-un sat uitat de lume, dar vesnicit de Dumnezeu: Sohodol.
Pentru munca lor, artistii au fost recompensati simbolic, insa cea mai mare rasplata a constituit-o expozitia adapostita de Muzeul Judetean, asaltata de publicul gorjean care a dovedit inca o data ca pune mare pret pe arta si pe cei ce o creeaza. Ansamblul expus a insumat 133 lucrari, din care 80 au reprezentat colectia "Calator in timp si spatiu", merit al Comunitatii Aromanilor.
